ACNEEA: Problemă medicală sau psihologică?
• Interviu cu medic primar dermatolog, Alexandru Pirici
Un medic dermatolog de baza, al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea este doctorul Alexandru Pirici, medic primar dermato-venerolog, care are o mare experienţă în acest domeniu. De-a lungul carierei sale profesionale, medicul a redat sănătatea a mii de vâlceni, făcând tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi ajuta semenii şi, totodată, luptă împotriva bolilor venerice.
Acneea poate avea efecte profunde atât în sfera socială cât şi în cea psihologică. Acneea apare în general în perioada pubertăţii şi a adolescenţei, astfel că aproximativ 85% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 12 şi 25 de ani dezvoltă această afecţiune. Acneea apărută la vârsta adolescenţei afectează modul de dezvoltare a personalităţii acestora, lăsând urme profunde asupra psihicului.
Acneea este foarte des întâlnită la adolescenţi — aproape 80 la sută dintre femeile şi bărbaţii tineri fac coşuri, o jumătate dintre ele într-o formă destul de gravă pentru a necesita tratament medical.
Domnule doctor, pentru o înţelegere mai precisă a tinerilor, vă rugăm să ne vorbiţi despre duşmanul fiecărui adolescent – acneea.
Acneea este unul din motivele frecvente pentru care o persoană consultă medicul dermatolog.
Acneea este o suferinţă tradusă prin apariţia la nivelul feţei pe fond de seboree a leziunilor specifice: comedoanele ( albe sau negre), papule, pustule, papulo-pustule, noduli, chiste, cicatrici (care pot fi: superficiale, profunde deprimate sau hipertrofice).
Suferinţa îşi are originea pe de o parte în hiperkeratinizarea orificiului de deschidere cutanata ( ostium ) al canalului foliculului pilosebaceu cu obstrucţia acestuia si pe de altă parte în hipersecreţia de sebum.
Hipersecreţia de sebum este o consecinţă a stimulării hormonale şi aici intervin cel puţin două mecanisme: fie un exces hormonal, fie o hiperactivitate a celulei ţintă din glanda sebacee faţă de o cantitate normală de hormoni. În ultimă instanţă, problema este una de receptor membranar. Cu cât receptorul este mai activ cu atât va stimula mai mult celula secretoare de sebum. Există de asemenea variantele genetice în care pacienţii au un număr mai mare de receptori decât normal, ceea ce înseamnă o stimulare crescuta a glandei cu productie mai mare de sebum. Hipersecreţia de sebum se însoţeşte, ca orice uzină care este forţata să producă foarte mult, şi de modificări calitative. Concomitent cu hipersecreţia sebacee s-a observat hiperkeratinizarea ostiumului canalului foliculului pilosebaceu. Acest lucru se datorează anomaliilor în proliferarea (se produce un număr mai mare de celule), adezivitatea (creşterii aderenţei), diferentierea keratinocitelor. În etiologia acestor anomalii sunt implicaţi multipli factori, intervenţiile hormonale din zonă şi modificarea compoziţiei sebumului fiind doar câţiva dintre ei. Sebumul, care nu mai poate fi evacuat, se acumulează în spatele acestui obstacol ducând la dilataţia folicului pilosebaceu; apare astfel microchistul. Atunci când acest microchist are o deschidere prin por la exterior sebumul de suprafaţă se oxidează şi apare un comendon cu cap negru. Atunci când sebumul nu vine în contact cu oxigenul nu se oxidează şi se vede prin transluciditatea pieii aspectul albicios de comedoane albe. Pe măsură ce aceste comedoane se dezvoltă apare ruptura peretelui glandei sebacee. Sebumul vine în contact cu ţesutul pe care il irita, cu aflux de polimorfonucleare şi factori proflogistici aparand astfel eritemul. Prin intervenţia polimorfonuclearilor va apărea şi pustuleta care este de cele mai multe ori amicrobiană.
Care sunt persoanele afectate de acnee?
Acneea afectează, preponderent, adolescenţii, ca urmare a intensei activităţi hormonale specifice pubertăţii. De asemenea, cazurile de acnee sunt foarte răspândite în cazul indivizilor care prezintăa hipersecreţie a glandelor sebacee. Aşadar nu numai adolescenţii se confruntă cu această problemă, ci poate afecta şi copiii şi bătrânii în egală măsură.
O problemă interesantă este aceea că acneea se pare că ar afecta în mod diferit persoanele de sex opus. Înainte de pubertate este mai răspândita în rândul fetelor; pe perioada pubertăţii, fetele şi băieţii sunt afectaţi în mod egal de acnee, însă cazurile mai complicate sunt întâlnite la persoanele de sex masculin; iar în adolescenţă apare mai mult la persoanele de sex feminin.
Care este rolul infecţiei în acnee?
Se discută foarte mult despre rolul infecţiei în acnee.: Dintre germenii implicaţi Propionibacterium acnes si Stafilococcus aureus. Important este Proprionibacterium acnes care colonizează prin canalul folicular glanda sebacee. Acesta produce lipaze care degradează trigliceridele în glicerol şi acizi graşi liberi. Acizii graşi liberi şi fragmente de P. Acnes difuzează prin peretele comedonului determinând aflux de polimorfonucleare prin chemotaxis cu activarea ulterioară a factorilor implicaţi în inflamaţie (prostaglandine, macrofage, leucotriene, complement).
Tratamentele aplicate trebuie să ţină cont de aceste mecanisme: să permită dezobstrucţia ostiumului folicular si evident eliminarea sebumului produs în exces, normalizarea fluxului si compoziţiei sebumului şi dacă este posibil, reducerea volumului glandei sebacee. Această reducere a volumului glandei sebacee o facem însă cu tratamentele sistemice.
Cum afectează acneea?
Acneea nu cauzează numai disconfort fizic, ci poate avea un impact emoţional şi social major asupra vieţii tale..
Dacă te simţi stanjenit de înfăţişarea pe care o are tenul tău, situaţia este gravă. Efectele emoţionale pot conduce la schimbări de stare, depresii, auto-izolare sau scăderea popularităţii în şcoală sau la serviciu. Dacă starea acneei se înrăutăţeşte, ea poate lăsa cicatrici pe care vei fi nevoit să le suporţi câţiva ani de zile, prin urmare este indicat pe cât posibil să previi apariţia acestora.
Care sunt tipurile de tratamente folosite în acnee?
Tratamentul în acnee poate fi sistemic şi local. Formele uşoare, respective medii de acnee beneficiază de tratament topic-local. În cel local peroxidul de benzoil şi mai ales acidul azelaic ocupă un rol important. Acidul azelaic prin acţiunea antiacneică este indicat ca monoterapie în formele uşoare şi cu tendinţă spre formele medii. În formele medii se asociază cu terapie sistemică (adesea antibiotice) şi terapie hormonală echilibratoare a funcţiilor ovariene (contraceptive orale combinate). Formele grave au indicaţie majoră de tratament sistemic şi tratamentul de elecţie este reprezentat de izotretinoin. Tratamentul acneei este de lungă durată. De aceea, administrarea sistemică a diferitelor medicamente poate duce la apariţia unor efecte secundare cum ar fi: hepatice, metabolice (creşte nivelul colesterolului), etc. Trebuie specificat că acidul azelaic este una dintre substanţele de uz topic care acţionează prin: normalizarea keratinizării canalului folicular, mai ales reducerea cantităţii de sebum şi prin normalizarea compoziţiei sebumului.
Care sunt metodele de prevenire a acneii?
Faţa trebuie spălată de două ori pe zi cu un săpun blind pentru piele, neparfumat, apoi trebuie ştearsă, fără frecare! Folosiţi în fiecare zi un nou prosop de faţă! Evităţi să vă frecaţi pielea cu un săpun iritant (abraziv)! Curăţaţi-vă pielea de ulei şi de sudoare pe cât posibil! Evitaţi factorii care ar putea agrava acneea, cum ar fi aplicaţii de corpuri grase pe păr! Folosiţi cosmetice care nu blochează porii pielii! Nu presaţi, nu ciupiţi coşurile! Pentru a vă scoate punctele negre apelaţi la un medic!
Carmen CĂLIN
