Jurnaliştii nu sunt mai egali decât restul cetăţenilor … nici măcar la intrarea în Consiliul Judeţean

În lipsă de subiecte, restricţionarea accesului în Consiliul Judeţean prin intermediul intrării principale a devenit subiect de ştire. Nimic mai uşor decât să te arunci pe tema asta şi să-i faci comunişti pe cei care au decis că trebuie pusă un pic de ordine în felul în care lumea intră şi iese din cea mai importantă instituţie a judeţului. În realitate, nu s-a întâmplat nimic grav. Nu a restricţionat nimeni accesul presei în Consiliul Judeţean, ci doar s-a stabilit ca jurnaliştii să se legitimeze şi să declare motivul vizitei.

Până acum nu am auzit ca presa din Bucureşti să facă vâlvă pentru atâta lucru. Cum ar fi ca gazetarii bucureşteni să se plângă că sunt verificaţi atunci când intră în sediul Guvernului sau în Parlament? Asta se întâmplă acolo dintotdeauna şi nu s-a găsit nimeni care să se băşice pentru aşa ceva. Până la urmă, vorbim despre instituţii ale statului român iar Consiliul Judeţean face parte dintre acestea.

E rău sau e bine că presa, şi nu numai, va avea un acces controlat în această instituţie? Depinde din ce unghi priveşti problema. Dacă eşti jurnalist nu este foarte convenabil ca, după ce te-ai plimbat nestingherit prin Consiliul Judeţean fără a da socoteală nimănui, dintr-o dată să explici scopul şi durata vizitei. Este deranjant să nu mai poţi hălădui pe holuri şi prin birouri, sperând să scoţi de-o ştire picantă, să nu-ţi mai arunci ochiul pe-o hârtie oficială şi să nu mai afli ultimele bârfe de la funcţionarii mai limbuţi.

Dacă te pui în locul autorităţilor e bine să existe un control asupra accesului presei în Consiliul Judeţean. Scade riscul scurgerii de informaţii confidenţiale iar salariaţii au un contact redus cu jurnaliştii.

Nu în ultimul rând, trebuie să privim problema şi din punctul de vedere al securităţii. Oricând cineva s-ar putea da jurnalist şi, măcar teroretic, ar putea să facă rău vreunui oficial. Ca să nu mai vorbim de hoţi care, sub titulatura de jurnalişti, fără a arăta portarului nicio legitimaţie, ar putea umbla nestingheriţi prin toate birourile pentru a fura niscaiva telefoane, genţi şi chiar sume de bani.

Sigur, ca jurnalist nu-mi convine că se impun nişte reguli de acces dar în acelaşi timp înţeleg care sunt argumentele celor care le-au impus. Mai presus de orice realizez că trebuie să tratez acest subiect cu o oarecare detaşare, că nu trebuie să las subiectivismul să-mi influenţeze opinia. Cititorii mei nu trebuie influenţaţi în sensul în care conducerea Consiliului Judeţean vrea să facă rău presei, iar a prolifera astfel de opinii în spaţiul public ţine, până la urmă, de deontologia jurnalistică.